Testele Psihodiagnostice

Exista doua trepte in cercetarea psihologica, una empirica reprezentata de recoltarea materialului concret de cercetare  iar  ce de-a doua teoretica prin care se determina  gradul de veridicitate si reprezentativitate a informatiei obtinute .Dupa aceea se stabilesc dependentele si interelatiile  dintre elementele materialului cercetat ,apoi se induce  exprimarea  finala  si sintetica datelor  si se trag niste concluzii cu caracter general.

        

Ansamblul de manifestari care se exprima prin variabile sau independente reprezinta activitatea psihica.

         Studiul expresiei este o sursa importanta  pentru diagnosticare .Aici se incadreaza analiza  mimicagesticulara,manifestarile spontane pantomimice ,mimica exprimata cu componenta  fiziologica ca si reactiile de manie si stupoare.

         O alta sursa de diagnostic este comportamentul ;pentru cunoastere acestuia il aprofundam prin intermediul anamnezei pentru a obtine  date asupra evolutiei in timpul tulburarilor .Comportamentul verbal-grafic,comportamentul in unele situatii protocolare ,caracteristicile consumului cultural ne pun in evidenta  anumite trasaturi  de unicitate ale personalitatii umane.

         In realizarea unor progrese de investigare a aptitudinilor,a orientarii si selectiei profesionale trebuie sa facem analiza activitatii  productive,analiza performantelor ,a modalitatilor de efectuare a diverselor activitati ca si fluctuatiile lor.

         Interpretarile si comentariile subiectului referitoare la anumite situatii si probleme de viata permit studierea functiilor proiective ale personalitatii.

        

 

Metodele folosite in psiho diagnostic:

Anamneza,observatia,convorbirea,ancheta pe baza de chestionar ,experimentul,testele.

 

ANAMNEZA.-         prin aceasta   se pot obtine informatii cu privire la subiectul intrat in procesul de diagnosticare  in scopul reconstituirii biografiei celui testat si analizei conditionarii social-educative a personalitatii.Analiza modului concret de viata,a conditiilor de lucru si a situatiei familiale  ,a modalitatii de debut si evolutiei in timp a tulburarilor psihice,aprofundarea problematicei  cauza-efect  arata importanta anamnezei in psihodiagnoza  etiologica.

 

OBSERVATIA-         ca procedeu al cunoasterii stiintifice este necesara in orice fel de  psihodiagnoza ea consta in contemplarea metodica si intentionata a unui subiect uman  a unui proces sau a unor manifestari ale subiectului aflat in atentia cercetatorului .Observatia nu este numai o simpla privire ,nu este o observatie  ocazionala ci o urmarire atenta  si sistematica  a manifestarilor psihice pentru a le  fixa cat mai adecvat.In functie de obiectul observatiei  putem vorbi despre o observatie directa si una indirecta.Cea directa este realizata de cercetator  prin constatarea si observarea fenomenelor  observate gratie  unor  mijloace de investigare simple sau cu ajutorul unor aparate ce amplifica capacitatile   simturilor noastre.Observarea indirecta are in obiectiv  caracteristici si trasaturi psihice ce nu pot fi analizate  prin exprimarea lor directa  si care constituie sfera variabelor dependente specific  procesualitatii personalitatii umane.

 

Prin intermediul observatiei vom obtine date referitoare la :

-ansamblul conditiilor  de mediu si a anturajului i n care traieste  si se manifesta subiectul considerat

-incidentele critice ale conditiilor de mediu

-modalitatea de comunicare a subiectului 

-efectele experientei trecute si influenta lor asupra prezentului

-modificarile somatice obiective

 -produsele activitatii  subiectului

 

 

Observatia constituie   o latura de baza  a psihodiagnozei  intrucat permite  psihologului sa plaseze observatiile obtinute  si sa le compare cu ansamblul    informatiilor  si experientei psihodiagnostice  de care dispune  sa  confrunte  datele observatiile  cu anumite etaloane.

 

 

CONVORBIREA-         solicita din parte subiectului  investigat raspunsuri ,atitudini si  modalitati de a le exprima avand avantajul  ca poate determina  o cercetare cat mai focalizata

         In functie de metoda folosita putem vorbi de :

-convorbire libera

-convorbire semi-dirijata

-convorbire dinamice

-convorbire reflexa

-convorbire dirijata

 

Convorbirea dinamica se poate realiza printr-un proces de proiectare cu dezvaluirea  atitudinilor ,conflictelor,sentimentelor ,la baza stand ideea  deblocarii complexelor si barajelor psihice .In functie de nr. participantilor  exista convorbire individuala si convorbire de grup .Prin intermediul convorbirilor individuale  subiectul se poate debloca  punanadu-se astfel in evidenta  momentele si  factorii  ce au determinat  o limitare individuala a activitatii.

Chestionarele :

 

a)cu raspuns inchis

b)cu raspuns inchis

c) cu raspuns la alegere  din cateva posibilitati

  

Raspunsurile inchise sunt usor de codificat ,cele deschise  prezinta avantajul elaborarii unor aprecieri  mai larga  asupra psihologiei  subiectului,pe cand chestionarele cu raspunsuri  la alegere  trebuie mai intai realizata  o scara de evaluare gradata   a raspunsurilor pe baza schemei de raspunsuri posibile .

         Cele mai importante pentru psihodiagnostic sunt chestionarele de personalitate care investigheaza capacitatea de adaptibilitate ,atitudinile,temperamentul si caracterul  alaturi de chestionarele de investigare  asociabiliatii.

         Chestionarul trebuie sa indeplineasca  anumite conditii :

 

-trebuie pretestat  inainte de a fi aplicat pe scara larga   

-sa fie  scurt ,sa  nu ceara informatii ce pot fi obtinute si pe alte cai

-intrebarile chestionarului sa fie clare

-sa existe veridicitatea raspunsurilor

-sa tina cont de nivelul  de informatii al subiectului asupra caruia este aplicat

-sa se evite termenii ambiguë

-intrebarea sa contina un singur aspect 

-sa se evite intrebarile fara sens

-sa se evite dubla negatie

-sa se evite intrebarile cu caracter personal si intim

 

         Testele au fost elaborate  tocmai cu scopul de a masura  diferentele individuale   iar cele dintai cercetari privitoare la variatiile individuale sub aspectul  proceselor psihologice  se leaga de numele lui Cattel care a introdus si termenul de test.Cuvasntul test desemneaza  ansamblul experientelor efectuate  asupra unui individ  supus unor probe  in prealabil etalonate  pentru a obtine o masura .

         Scopul  folosirii testelor  este obtinerea intimp scurt a unor date informative cuantificabile  despre trasaturile psihologice ale subiectului  testat .

Domeniul de aplicabilitate a testelor  este foarte mare,ele solicitand anumite aspecte ale vietii psihice  dar psihologia moderna are tendinta  de a  renunta  la investigarea fiecarui proces psihic :senzatii,perceptii,reprezentari,memorie,gandire ,imaginatie,afectivitate,vointa  si in acelasi timp   de a le grupa intr-o  sfera  cognitiva si una volitional -afectivea,care permite o clasificare a testelor in :

-         teste cognitive  cu estimari cantitative

-         -tehnici proiective cu estimari calitative

 

Tehnici proiective :

 

-tehnici asociative(Rorschach)

-tehnici constructive(Testul aperceptiei  tematice)

-tehnici de completare(Testul Rosenzweig)

-tehnici de ordonare(Testul Szodi)

-tehnic expresive(Testul arborelui)

 

     Testul  Rorschach care fundamentat pe conceptia psihanalitica  conteaza pe eliberarea preferintelor,inclinatiilor, dorintelor care desi neconstientizate  influenteaza totusi asupra comportamentului.Caracteristica stimului in acest caz este tocmai ambiguitatea consta in a interpreta 10 planse prezentate intr-o anumita ordine s pozitie,reprezentand imagini simwtrice si nedefinite realizate in contrast alb-negru sau color.

     Formele trebuie sa fie destul  de vagi  pentru  a propune  semnificatii   fara importanta anume si a caror solutie variaza in functie  de mobilul celui ce rezolva testul.

Fiecare raspuns este  notat in raport cu trei  criterii principale :

1.aprehensiunea

2.deterninantul reprezentat de forma petei, culoarea ,textura ,miscarea contururilor

In cadrul testului  Rorscach mai importante sunt caracteristicile formale decat continutul interpretarilor.Astfel,perceperea amanuntului formei,a detaliului  constituie martorul  unei activitati intelectuale  pozitive iar asocierea formei cu culoarea sugereaza un temperament  sociabil .Folosirea  spatiilor albe denota ostilitate,incapatanre ,perseverenta .

Emotiile  interiorizate  sunt exprimate  in raspunsuri  de miscare.

Cand  raspunsurile   de culoare sunt mai putine   decat cele de miscare,se considera  ca simptomele  sunt pe plan  ideativ  iar   cand raspunsurile  de culoare  sun t mai numeroasr decat cele de miscare,manifestarile sunt predominant somatice si motorii.

 

Testul T.A.T    se bazeaza pe faptul  ca tot ce vede  pacientul  intr-o  imagine   este influentat de antecedentele lui .

Testul  se bazeaza pe prezentarea a 30 de imagini executate in alb  si negru,ambiguë ,reprezentand una sau mai multe persoane intr-o situatie incerta .Sarcina subiectului consta pentru plansele prezentate in negru sa inventeze cate o povestire in legatura cu imaginea prezentate,referindu-se  atat la antecedentele evenimentului cat si la prezentul scenei.,inclusiv finalitatea ei.Acest lucru  este redat de subiect in functie  de ceea ce gandesre si simte.O plansa alba ,pentru care subiectul trebuie sa inventeze atat imaginea cat si povestirea .Plansele sunt suferite pentru femei,barbati,adolescenti.Se urmareste  maximum de spontaneitate  din partea subiectilor,iar dim,ensiunile povestirii trebuie sa aiba in jur de 300 de cuvinte.Analiza datelor  obtinute nu se opreste numai la bogatia de idei,structura frazelor,continutul povestiruu,amploarea detaliilor ,plasticitatea limbajului,ci se tine cont ca subiectul   ca subiectul  are  tendinta  de identificare cu eroul povestirii,cu  atitudinile sale preferentiale ,cu motivatia  actiunilor efectuate de eroul povestirii,acestea din urma reflectand tendintele si  conflictele interne ale  subiectului.

     In ansamblul   ambelor teste Roscach si T.A.T.,trebuie sa tinem cont ca interpretarea imaginilor oferite subiectului,nu reprezinta numai  o proiectie a   eului   latent,afectiv,o imbinare intre stimul si atitudinea  fata de stimul   ci si de faptul  ca ceea ce se pertrece in lumea  nterna a subiectului este de  fapt  o proiectie a lumii exterioare  .

     Testul  Rosenzweig,toleranta  si modul  de reactie   la stress-urile  zilnice  prin situarea  individului in fata unor situatii in care satisfacera trebuintelor si aspoiratiilor intampina diverse obstacole.Testul este format din 24 de desene ,pune in fata subiectului prin intermediul fiecarei imagini ,2 personaje ,in primele 16 desene un obstacol produce situatia frustranta ,iar subiectul trebuie sa raspunda spontan ca si cum el subiectul se va identific a cu persoana frustranta ,proiectand asupra ei modul de a simti si agandi.,

Raspunsurile se vor raporta la ;

-         directia agresiunii

-         la tipul de reactie.In general bolnavii cronici au tendinte revendicative iar pe baza notei de ostilitate a lor se pot stabili si selectiona cazurile cu indicatii pt. Pshoterapie.

 

Tehnica arborelui imaginata de Koch evidentiaza  stadiile de evolutie a personalitatii si distorsiunile produse prin imbolnavire.

Szoldi imaginat de autor in 1939 sub numele de analiza destinului subiectului ii sunt prezentate o serie de fotografii grupate in 6 serii de cate 8 poze,reprezentand figuri caracteristce unor psihopati ,subiectul trebuind sa aleaga din fiecare serie 2 fotografii care-i plac mai mult si 2 care-i displac ,alegerea bazandu-se pe simpatie sau antipatie ,indicand in cea mai mare masura tendintele sale profunde..Proba se repeta pt.asonda gradul de stabilitate a alegerii.Se constata ca subiectul alege fotografiile in functie de trebuintele pulsionale,trebuitele nesatisfacute fiid active.Se disting 4 pulsiuni ;p.sexuala.p.paroxistica .p. eului.p.de contact,sarcina examinatorului consta in analiza datelor si sesizarea trebuintelor refulate

 

Chestionarul multifazical lui Woodworth constituie materialul cu care s-a lucrat in prezenta lucrare pt.investigarea unor aspecte  Al personalitatii subiectilor testati.Pentru veridicitate testelor trebuie sa inlaturam unele erori :

-erori datorate conditiilor experimentarii

-factori care tin de conditiile ecologice

-erori datorate insasi organizarii experimentarii

-erori datorate modificarilor de atitudini afective si de confort psihic in timpul experientei.Asigurarea validitatii ,fidelitatii si sensibilitatii testelor sunt modalitati de inducere a unei cercetari eficiente si corecte . 

 

Investigarea capacitatilor cognitive

        

Pentru evidentierea deteriorari imentale se folosesc teste ori baterii de teste de inteligenta.Utilizarea probelor de inteligenta trebuie sa ajute la sesizarea diferentelor intre eficienta intelectuala fata de potentialul intelectual care de obicei este pastrat.Masurarea eficientei intelectuale a fost initiata de de Binet si Simon

Stabilirea coeficientuli intelectual(I.Q) se face dupa formula

I.Q =VARSTA MENTALA/VARSTA CRONOLOGICA X 100.

D.Wechsler a alc. In 1939 bateria  care-i poarta numele formata din 6 teste verbale si 5 teste nonverbale cu varianta pt.copiii W.I.S.C,Ac.sala cuprinde informatii generale,intelegere generala,rationament aritmetic ,memorare de cifre,similitudini ,vocabular,completare de imagini.ansablare de obiecte ,cuburi KOHS SI cod

 

 

TESTELE DE FORMARE DE CONCEPTE-PICHOT SAU TESTE DE GANDIRE CONCEPTUALA-DELAY

Cu ajutorul probelor de alegere, de clasare dupa forma, culoare, aspect se observa daca bolnavul poate trece de la un criteriu de grupare la altul dau daca bolnavul poate verbaliza criteriile.

Aceste teste sunt folosite in :

-ptr. Bolnavii cu leziuni de lob frontal

-ptr.subiectiinedesvoltati intelectual(oligofreni)

-ptr.bolnavii cu pierderi cognitive in urma unor traumatisme cranio-cerebrele

-ptr.bolnavii cu encefalopatii

-ptr.bolnavii cu leziunicerbrale organice de etiologii diverse

-in starile de involutie

in dementele senile

in afazii si chiar in schizofrenii ,ptr.aprecierea modolitatii de functionare a gandirii si stabilirea deteriorarii.

 

MATRICELE PROGRESIVE RAVEN

Testul standard consta din 5 serii (A-E)de cate 12 matrice ,fiecare din acestea fiind formata dintr-o figura sau o succesiune de figuri abstracte trasate in culore neagra pe fond alb .In coltul din dreapta jos lipseste un fragment sauunul din elementele componente ale matricei.Segmentul care lipseste este dat intre alte 6-8 desene mai mult sau mai putin asemanatoare in partea de jos a foii ,subiectul trebuind sa-l indice .Autorul cosidera ca matricele progresive servesc la aprecierea ''abilitatii educative innasute''a capacitatii persoanei examinate de a reliza comparari ,rationamente prin analogie ,de a -si dezvolta o metoda logica de ganfire independenta de informatia anterior castigata..

 

TESTUL PRAGA

Capacitatea subiectului de a-si distribui atentia pusa in evidenta prin inaltimea curbei (distanta dintre difgeritele puncte si abcisa)

Caracterul stabil sau fluctuant de manifestare a atentiei distributive

Rezistenta la oboseala si capacitatea de adaptare la sarcina (atunci cand aspectul general al curbei este ascendent)sau fatigabilitatea (tendinta de a obosi usor,caracterizata unor subiecti cand aspectul general al curbei este descedent)

 

 

 

 

 

I.Q.                                                               CLASIFICARE

130-SI PESTE 130                                       INTELIGENTA F.INALTA

120 - 129                                                      INTELECT SUPERIOR

110 - 119                                                      INTELECT PESTE MEDIE

90 - 109                                                        INTELECT NORMAL

80 - 89                                                          INTELECT SUB MEDIE

70 - 79                                                          INTELECT DE LIMITA

69 - SI SUB 69                                             DEFICIT MINTAL     
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one